1
00:00:02,000 --> 00:00:07,000
La 3,2 miliarde ani-lumină distanţă de Pământ, un grup de astronomi a văzut, pe viu, cu ajutorul Hubble,

2
00:00:07,000 --> 00:00:10,000
ceva ce nu au crezut că vor putea vedea.

3
00:00:24,000 --> 00:00:26,000
Acesta este Hubblecast!

4
00:00:26,000 --> 00:00:35,000
Noutăţi şi imagini de la Telescopul Spaţial Hubble/NASA. Călătoriţi în timp şi în spaţiu cu gazda noastră, Doctor J.

5
00:00:38,000 --> 00:00:42,000
Există multe galaxii de diferite forme şi dimensiuni în Universul cunoscut astăzi.

6
00:00:43,000 --> 00:00:49,000
Aproape jumătate din ele sunt eliptice, sărace în gaze, care nu dau naştere la formarea stelelor acum,

7
00:00:49,000 --> 00:00:57,000
în timp ce, cealaltă jumătate au forme spiralate, neregulate, bogate în gaze, cu o activitate febrilă în formarea stelelor.

8
00:00:57,000 --> 00:01:04,000
Studierea lor a arătat că, galaxiile sărace în gaze se găsesc aproape de centrul roiului de galaxii bogate în gaze,

9
00:01:04,000 --> 00:01:08,000
în timp ce, galaxiile în spirală sunt mult mai singuratice.

10
00:01:09,000 --> 00:01:14,000
Cu toate acestea, observarea spaţiului şi al Universului îndepărtat a mai arătat că,

11
00:01:14,000 --> 00:01:19,000
atunci când Universul era aproape la jumătatea vârstei din prezent, lucrurile stăteau altfel.

12
00:01:19,000 --> 00:01:24,000
Atunci, numai una din zece galaxii era săracă în gaze.

13
00:01:24,000 --> 00:01:29,000
Se pune astfel întrebarea: De unde provin galaxiile sărace în gaze, pe care le vedem acum?

14
00:01:29,000 --> 00:01:33,000
Aparent, se pare că a avut loc un fel de proces de transformare,

15
00:01:33,000 --> 00:01:41,000
dar, deoarece evoluţia unei galaxii are loc în miliarde de ani, astronomii nu au putut vedea acest proces "pe viu" până acum.

16
00:01:43,000 --> 00:01:50,000
Noile studii, cu ajutorul Hubble şi cu o echipă internaţională condusă de Luca Cortese de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie,

17
00:01:50,000 --> 00:01:54,000
au oferit cele mai bune exemple pentru a data în timp această metamorfoză.

18
00:01:56,000 --> 00:02:05,000
"Priveam spre roiul Abell 2667 şi am văzut că această galaxie s-a prăbuşit în centrul roiului,

19
00:02:05,000 --> 00:02:08,000
cu o viteză de aproximativ 3,5 milioane km/oră,"

20
00:02:09,000 --> 00:02:19,000
Câmpul gravitaţional mare al lui Abell 2667 este generat atât de materia neagră din roi, cât şi de gazele fierbinţi şi de sutele de galaxii.

21
00:02:21,000 --> 00:02:29,000
Când galaxia emană în interiorul roiului gazele proprii, stelele sunt împrăştiate de plasma fierbinte din roi,

22
00:02:29,000 --> 00:02:33,000
care atinge temperaturi de peste 10 până la 100 milioane de grade.

23
00:02:33,000 --> 00:02:39,000
Forţele de flux ale roiului contribuie şi ele la acest proces distructiv.

24
00:02:39,000 --> 00:02:45,000
Se aseamănă cu fluxul şi refluxul oceanelor noastre.

25
00:02:46,000 --> 00:02:58,000
Ambele procese - forţele fluxului şi "presiunea" rezultată din gazul fierbinte din roi - sunt asemenea celor care afectează cometele în sistemul nostru solar.

26
00:02:58,000 --> 00:03:04,000
De aceea, oamenii de ştiinţă au numit această spirală ciudată, cu coadă, "Galaxia Cometă".

27
00:03:05,000 --> 00:03:12,000
"Vedem o galaxie unică, transformată prin căderea proprie spre centrul roiului."

28
00:03:12,000 --> 00:03:22,000
"Ce vedem de fapt, este o galaxie spiralată plină de gaze, cu o coadă de stele albastre, în formare."

29
00:03:22,000 --> 00:03:31,000
"Şi în jurul acelor stele, sunt multe gaze împrăştiate cu forţă."

30
00:03:32,000 --> 00:03:40,000
Alte stele răzleţe au fost şi ele depistate pe lângă galaxia-mamă, lucru care va îmbătrâni galaxia prematur.

31
00:03:42,000 --> 00:03:48,000
Chiar dacă masa este ceva mai mare decât cea a galaxiei Milky Way, spirala va pierde inevitabil din gaze şi praf,

32
00:03:48,000 --> 00:03:57,000
şi de aici, şansa de a genera ulterior noi stele, devenind probabil o galaxie săracă în gaze, cu o populaţie îmbătrânită de stele roşii.

33
00:03:58,000 --> 00:04:05,000
Totuşi, în mijlocul acestor distrugeri, forţele de flux puternice din roi au atras un proces de formare a noilor stele.

34
00:04:05,000 --> 00:04:12,000
Hubble a mai văzut şi alte efecte spectaculare în masa imensă a roiului Abell 2667.

35
00:04:12,000 --> 00:04:19,000
Arcul albastru gigant, văzut imediat lângă centrul roiului, este o imagine mărită şi distorsionată a unei galaxii din fundal

36
00:04:19,000 --> 00:04:25,000
văzută prin lentile gravitaţionale, formată de enorma concentraţie de masă a roiului.

37
00:04:25,000 --> 00:04:34,000
Aproape de centrul roiului, se vede altă curiozitate: o lumină puternică, albastră, provenită de la milioanele de stele create în aşa numitul potop de răcire.

38
00:04:34,000 --> 00:04:41,000
Unele gaze fierbinţi din roi se răcesc, luând forma unei structuri de filament, căzând spre miezul roiului,

39
00:04:41,000 --> 00:04:45,000
dând astfel naştere la o serie de stele albastre strălucitoare în jur.

40
00:04:45,000 --> 00:04:49,000
Asta e imaginea cea mai clară al acestui fenomen.

41
00:04:51,000 --> 00:04:59,000
Combinând imaginile în infraroşu şi raze X primite de la Hubble, Spitzer, Chandra, VLT şi Keck,

42
00:04:59,000 --> 00:05:04,000
putem vedea descoperirea ca o nouă trăsătură de penel într-un tablou

43
00:05:04,000 --> 00:05:10,000
în care s-au format încet galaxiile, prin interacţiuni violente cu mediul roiului.

44
00:05:10,000 --> 00:05:17,000
Deşi mai sunt multe de descoperit, aceste elemente aduc o nouă lumină la natura misterioasă

45
00:05:17,000 --> 00:05:21,000
care ne descoperă secretele sale ascunse.

46
00:05:23,000 --> 00:05:26,000
V-a vorbit Dr. J. de la Hubblecast.

47
00:05:26,000 --> 00:05:31,000
Din nou, natura ne-a surprins peste imaginaţia noastră sălbatică...

48
00:05:32,000 --> 00:05:37,000
Hubblecast - Observatorul European din Germania.

49
00:05:37,000 --> 00:05:40,000
Misiunea Hubble este un proiect de cooperare internaţională dintre NASA şi Agenţia Europeană Spaţială. (Subtitrarea: Mona379)