1 00:00:00,000 --> 00:00:06,000 Imaginaţi-vă că am avea o maşină a timpului, care să ne arate ce s-a întâmplat în Universul timpuriu. 2 00:00:06,000 --> 00:00:12,000 O maşină capabilă să ne ofere imagini progresive şi clare, chiar şi atunci când îmbătrâneşte. 3 00:00:12,000 --> 00:00:22,000 Imaginaţi-vă că această maşină poate să detecteze lumi din afara sistemului nostru solar, materia neagră invizibilă şi poate explica expansiunea Universului. 4 00:00:22,000 --> 00:00:28,000 Pare surprinzător, dar această maşină a timpului există şi pluteşte liniştit deasupra noastră. 5 00:00:28,000 --> 00:00:39,000 Telescopul Spaţial Hubble NASA/ESA, familiar şi credibil multora, sărbătoreşte două decenii pe orbită la 24 aprilie. 6 00:00:57,000 --> 00:00:58,000 Acesta este Hubblecast! 7 00:00:58,000 --> 00:01:03,000 Noutăţi şi imagini de la Telescopul Spaţial Hubble NASA/ESA. 8 00:01:03,000 --> 00:01:08,000 Călătoriţi în timp şi spaţiu cu gazda noastră, Dr. J., alias Dr. Joe Liske. 9 00:01:11,000 --> 00:01:16,000 Această maşinărie zboară cu peste 28.000 km pe oră... 10 00:01:16,000 --> 00:01:26,000 A făcut 930.000 observaţii... a luat 570.000 imagini ale 30.000 obiecte spaţiale... 11 00:01:29,000 --> 00:01:35,000 douăzeci de ani, două decenii şi 110.000 rotiri în jurul planetei noastre... 12 00:01:44,000 --> 00:01:46,000 Dr. J., 30 secunde până la spectacol! 13 00:01:46,000 --> 00:01:47,000 OK 14 00:02:11,000 --> 00:02:16,000 După două decenii de serviciu în folosul comunităţii ştiinţifice şi a publicului lard, 15 00:02:16,000 --> 00:02:23,000 astă seară recunoaştem realizările celui mai novator şi iubit observator spaţial din istorie. 16 00:02:23,000 --> 00:02:25,000 Bun venit la spectacol. 17 00:02:25,000 --> 00:02:29,000 Poate că ştiţi din imagini, sau, 18 00:02:29,000 --> 00:02:35,000 poate că ştiţi din descoperirile ştiinţifice, principalul este că ştiţi. 19 00:02:35,000 --> 00:02:41,000 Astă seară sărbătorim Telescopul Spaţial Hubble, căruia îi conferim Diploma "Cosmic Lifetime Achievement". 20 00:02:42,000 --> 00:02:52,000 Nu e vorba doar de imagini superbe, chiar dacă Hubble este faimos pentru cele mai artistice imagini din Univers. 21 00:02:52,000 --> 00:02:54,000 Astronomii - profesionişti şi amatori deopotrivă, 22 00:02:54,000 --> 00:03:01,000 au descifrat culorile magnifice ale acestor imagini pur ştiinţifice. 23 00:03:01,000 --> 00:03:12,000 Douăzeci de ani de observaţii au însemnat mai mult de 45 terabiţi de date, atâtea cât să umple aproape 5.800 DVD-uri. 24 00:03:12,000 --> 00:03:22,000 În fiecare lună, observatorul generează peste 360 gigabiţi de date, care pot umple spaţiul unui computer mediu. 25 00:03:25,000 --> 00:03:29,000 Este o onoare să putem celebra pe prietenul nostru Hubble. 26 00:03:29,000 --> 00:03:35,000 Astă seară venerăm realizările şi ne gândim ce avem de făcut pentru viitor. 27 00:03:35,000 --> 00:03:41,000 Vom privi cele mai remarcabile realizări şi cele mai iubite imagini din ultimii douăzeci de ani. 28 00:03:41,000 --> 00:03:46,000 Una din realizările recente ne poartă spre primii ani de viaţă ai Universului. 29 00:03:47,000 --> 00:03:55,000 Oamenii de ştiinţă şi pasionaţi ai spaţiului din lumea întreagă au fost uimiţi de imaginile Universului nostru, luate de Hubble. 30 00:03:55,000 --> 00:04:01,000 Prima imagine din spaţiul îndepărtat a fost luată în 1995, deschizând un nou câmp de cercetare. 31 00:04:01,000 --> 00:04:14,000 Hubble a repetat succesul şi ultima imagine din spaţiul îndepărtat ne-a trimis înapoi în timp acum 13 miliarde ani - la 600-800 milioane de ani după Big Bang! 32 00:04:14,000 --> 00:04:21,000 Aceasta a fost prima şi cea mai spectaculoasă imagine luată cu Camera 3 de pe Hubble. 33 00:04:21,000 --> 00:04:27,000 Studiind galaxiile în diferite stadii de dezvoltare, astronomii au putut vedea cum s-au schimbat ele de-a lungul timpului. 34 00:04:29,000 --> 00:04:36,000 Ca într-un film science fiction, găurile negre sunt, de zeci de ani, printre cele mai ciudate şi intrigante enigme ale Universului. 35 00:04:36,000 --> 00:04:47,000 Existenţa lor a fost confirmată de Hubble în 1994 prin rezoluţia mare, care a făcut posibilă observarea efectelor atracţiei gravitaţiei găurii negre asupra obiectelor din jur. 36 00:04:48,000 --> 00:04:54,000 Hubble a mai demonstrat că găurile negre sunt prezente de obicei în centrul tuturor galaxiilor. 37 00:04:54,000 --> 00:05:04,000 După această descoperire, observatorul spaţial a examinat apoi relaţia dintre găurile negre supermasive şi galaxiile în care sunt acestea 38 00:05:04,000 --> 00:05:10,000 şi a descoperit că dimensiunea galaxiei şi masa găurii negre din ea sunt strâns interconectate. 39 00:05:11,000 --> 00:05:17,000 Hubble ar mai putea fi onorat cu un alt premiu pentru că a permis cunoaşterea vecinilor noştri din Sistemul Solar. 40 00:05:17,000 --> 00:05:27,000 Hubble a fotografiat majoritatea planetelor şi le-a studiat de la peste 600 km deasupra Pământului. 41 00:05:29,000 --> 00:05:33,000 Aţi avut vreodată ocazia să vedeţi luminile încântătoare ale nordului şi sudului? 42 00:05:33,000 --> 00:05:40,000 Ei bine, Hubble a fotografiat aurorele care luminează polii marilor planete gazoase, Jupiter şi Saturn 43 00:05:40,000 --> 00:05:44,000 şi a asistat la impactul cometelor pe Jupiter. 44 00:05:44,000 --> 00:05:50,000 Pe lângă planete, Hubble a studiat şi asteroizii, cum este Vesta, cu o dimensiune de 500 km. 45 00:05:50,000 --> 00:05:59,000 Harta rezultată a arătat o lume ciudată cu un crater gigantic şi posibil, chiar cu râuri de lavă veche. 46 00:06:01,000 --> 00:06:05,000 Dar ce se întâmplă în imediata noastră vecinătate cosmică? 47 00:06:05,000 --> 00:06:13,000 Este subiectul care a fascinat pe mulţi iar Hubble nu numai că ne-a ajutat să detectăm lumile exterioare sistemului nostru solar, 48 00:06:13,000 --> 00:06:16,000 dar ne-a dat posibilitatea să le şi caracterizăm. 49 00:06:19,000 --> 00:06:26,000 În noiembrie 2001, Hubble a făcut o primă detecţie de atmosferă a unei planete care orbitează o altă stea. 50 00:06:26,000 --> 00:06:35,000 Este vorba de steaua HD 209458 aflată la 150 ani lumină depărtare, în constelaţia Pegasus. 51 00:06:35,000 --> 00:06:44,000 Cunoaşterea atmosferei de pe o planetă permite oamenilor de ştiinţă să determine dacă "viaţa, aşa cum o ştim noi" poate exista şi în alte "lumi străine"- 52 00:06:46,000 --> 00:06:52,000 În 2008 Hubble a oferit prima imagine vizibilă a unei planete extrasolare. 53 00:06:52,000 --> 00:07:00,000 Ea orbitează steaua strălucitoare sudică numită Fomalhaut, aflată la aprox. 25 ani-lumină în costelaţia Piscis Australis. 54 00:07:00,000 --> 00:07:07,000 Steaua este înconjurată de un imens disc de deşeuri care măsoară peste 35 miliarde km în diametru. 55 00:07:07,000 --> 00:07:15,000 Planeta orbitează în jurul stelei la aprox. 3 miliarde km în interiorul discului, care se află la aprox. de 10 ori mai mare distanţa dintre Saturn şi Soare. 56 00:07:18,000 --> 00:07:26,000 Măsurând variaţia luminii stelelor, precum Cepheidele, Hubble a putut să le folosească ca marcatori de distanţă, 57 00:07:26,000 --> 00:07:32,000 putând astfel să facă măsurători ulterioare care au dus la descoperirea dilatării Universului 58 00:07:32,000 --> 00:07:35,000 şi la o mai precisă determinare a vârstei acestuia. 59 00:07:37,000 --> 00:07:43,000 Astronomii au folosit Hubble ca să observe Cepheidele şi să determine distanţa dintre ele cu mai multă siguranţă. 60 00:07:43,000 --> 00:07:51,000 Aceste rezultate au fost folosite ca o piatră de hotar pentru măsurarea distanţelor la supernove, care, la rândul lor, au dezvăluit mărimea Universului. 61 00:07:51,000 --> 00:08:00,000 Drept rezultat, azi ştim vârsta Universului cu mai multă precizie, datorită lui Hubble: ea este 13,7 miliarde de ani. 62 00:08:04,000 --> 00:08:10,000 În 1920, astronomul Edwin Hubble, în cinstea căruia s-a numit şi observatorul Hubble, a descoperit că Universul se extinde. 63 00:08:10,000 --> 00:08:18,000 Observatorul care-i poartă numele l-a ajutat să determine rata expansiunii, arătând că aceasta este accelerată. 64 00:08:18,000 --> 00:08:23,000 Descoperirea a reprezentat cotitura spre existenţa necunoscutei energii negre. 65 00:08:25,000 --> 00:08:33,000 Când privim spre cer noaptea, pare uşor de crezut că spaţiul e doar un vid gigantic, cu stele sclipitoare şi câteva planete cunoscute. 66 00:08:33,000 --> 00:08:38,000 Însă nu trebuie să uităm că acestea sunt structurile şi materia vizibilă. 67 00:08:38,000 --> 00:08:46,000 Hubble ne ajută să definim, în trei dimensiuni, distribuţia materiei negre, fantomatice şi invizibile din Univers. 68 00:08:48,000 --> 00:08:57,000 Studiile terminate din 2007 şi de curând au oferit astronomilor o idee mai clară a structurilor care există între galaxii. 69 00:08:57,000 --> 00:09:04,000 Aceste structuri nu conţin stele dar au în compoziţie materie neagră în mare parte, lucru care le face greu de identificat într-o oarecare măsură. 70 00:09:04,000 --> 00:09:10,000 Analizând raportul COSMOS - care este cel mai amplu raport al lui Hubble - 71 00:09:10,000 --> 00:09:15,000 echipe internaţionale de astronomi au putut obţine una din cele mai importante rezultate în cosmologie. 72 00:09:15,000 --> 00:09:24,000 O hartă tridimensională care ne-a oferit unica şi prima imagine la scară largă a distribuţiei materiei negre în Univers. 73 00:09:24,000 --> 00:09:28,000 Datele obţinute au confirmat cu acurateţe teoria noastră asupra structurii formaţiei. 74 00:09:29,000 --> 00:09:34,000 Hubble a permis o mai bună studiere a vieţii şi dispariţiei stelelor - 75 00:09:34,000 --> 00:09:38,000 modul în care evoluează ele, cum îşi duc viaţa şi cum mor. 76 00:09:40,000 --> 00:09:47,000 Urmărind viaţa stelelor, am putut să vedem ce se întâmplă în galaxia noastră şi în alte galaxii. 77 00:09:49,000 --> 00:09:58,000 Instrumentele infraroşu sensibile de la bordul lui Hubble ne permit să străbatem norii şi coloanele de praf interstelar pentru a fi martori la naşterea stelelor. 78 00:09:58,000 --> 00:10:04,000 Multe imagini de la Hubble ne dezvăluie stele albastre, fierbinţi, în primele etape ale existenţei lor. 79 00:10:04,000 --> 00:10:10,000 La finalul vieţii stelare, Hubble ne permite să vedem supernove răzleţe şi explozii de raze gamma - 80 00:10:10,000 --> 00:10:14,000 explozii finale, dramatice, care semnalează moartea unei stele. 81 00:10:18,000 --> 00:10:22,000 Iar acum, sunt mândru să vă prezint imaginea lui Hubble la a 20-a aniversare a lui. 82 00:10:24,000 --> 00:10:30,000 Hubble a capturat activitatea haotică a unei coloane de gaze şi praf din Carina Nebula, care se întinde pe o distanţă de trei ani-lumină 83 00:10:30,000 --> 00:10:35,000 aflată la aprox. 7.500 ani-lumină depărtare în sudul constelaţiei Carina. 84 00:10:35,000 --> 00:10:42,000 Coloana este practic acoperită de lumina puternică de la stelele din jur şi a celor din interior, 85 00:10:42,000 --> 00:10:48,000 când stele infantile aruncă jeturi care pot fi văzute dinspre vârful ascuţit. 86 00:10:54,000 --> 00:10:58,000 Cuibărite în norul dens se află stelele cu potenţial de dezvoltare. 87 00:10:58,000 --> 00:11:05,000 Fuioare lungi de gaze pot fi văzute în diferite direcţii de la baza imaginii din partea de sus. 88 00:11:05,000 --> 00:11:09,000 Altă pereche de jeturi este vizibilă în centrul imaginii. 89 00:11:09,000 --> 00:11:13,000 Aceste jeturi indică naşterea unor noi stele. 90 00:11:13,000 --> 00:11:23,000 Un astfel de jet este degajat de discul care se roteşte în jurul stelei, iar acest disc, ajută materialul să se alipească încet de suprafaţa stelei. 91 00:11:25,000 --> 00:11:31,000 Ce imagine fantastică şi ce posibilitate măreaţă de a celebra capacităţile acestui observator extraordinar. 92 00:11:31,000 --> 00:11:36,000 Mulţumim pentru cei 20 de ani, Hubble şi la mulţi ani! 93 00:11:36,000 --> 00:11:44,000 V-a vorbit Dr. J., de la Hubblecast, care doreşte lui Hubble şi tuturor admiratorilor săi, LA MULŢI ANI cu ocazia împinirii a 20 de ani! 94 00:11:45,000 --> 00:11:48,000 Hubblecast - Observatorul European ESA/Hubble din Germania. 95 00:11:50,000 --> 00:11:54,000 Misiunea Hubble este un proiect internaţional de cooperare dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană. 96 00:12:03,000 --> 00:12:08,000 Acum că ne-am elucidat ce face Hubble, asiguraţi-vă să obţinem ultimele informaţii şi de la sol. 97 00:12:08,000 --> 00:12:14,000 ESOcast evidenţiază cel mai bine datele primite de la Observatorul Sud European şi de la telescoapele sale puternice, 98 00:12:14,000 --> 00:12:22,000 care redau imaginile cerului din înaltul Munţilor Anzi din Chile, emisfera de sud, cel mai bun loc pentru observaţiile astronomice. (Subtitrarea: Mona379)